Pentru că am fost recent în zona Călțunului (vezi aici) dar și pentru că am devenit curios de istoria mai recentă a ascensiunilor acestui perete am considerat utilă inițiativa de a începe realizarea unui topo al peretelui Căltun-Lespezi.
Cautând informații pe internet și apoi întrebând alpiniștii despre care știam că s-au mai cățărat pe acest perete am reușit să trasez peste o fotografie de ansablu liniile traseelor parcurse de ei.
Redau mai jos câteva informații generale:
Peretele Călțun – Lespezi este localizat în vecinatatea Lacului Călțun din Muntii Fagarasului, prezintă o expunere nordică și culminează în punctul cel mai înalt cu Vârful Lespezi (2517 m). Înaltimea sa nu depășește 320 de metri dar se întinde mai mult pe orizontală. În sectorul său drept, peretele este străpuns de Hornul Călțunului (acest horn separă peretele propriu-zis al Călțunului de cel al Lespezilor) iar în sectorul stâng el are un aspect mai stâncos și este mai vertical.
Iarna, în funcție de condiții, în anumite locuri ale peretelui se formează scurgeri de gheață. După ninsori abundente aceste mici cascade pot fi acoperite în întregime.
Dificultățile peretelui diferă și ele tot în funcție de condițiile meteo sau zăpadă. Astfel, la început de sezon de iarnă când stratul de zăpadă este înca mai mic multe praguri de stânca sunt neacoperite iar trecerea lor presupune cățărare preponderent pe stâncă. În aceste conditii însa, dacă temperaturile din ultima perioadă au variat mult (de la zi la noapte, deci îngheț-dezgheț repetat) sunt șanse mari să se formeze scurgeri de gheață destul de lungi. Spre final de sezon când în timpul zilei temperaturile sunt mai ridicate, stratul de zapadă topit descoperă acele scurgeri de gheață lucioasă.
Datorită stâncii (șist cristalin) și a orientării predominante a straturilor (spre în jos) peretelui, plasarea asigurărilor poate părea putin dificilă sau la început ciudată. Din opinie proprie consider că pitoanele pot fi cele mai utile, sau, în caz de gheață, șuruburile.
Acces:
De la refugiul de lângă lacul Călțun până la baza peretelui se face în jur de 10-15 minute iar de la refugiul cel nou aproximativ 20-30 de minute.
Retragere:
Din informațiile găsite, cel mai des este folosită retragerea prin Hornul Călțunului. De pe Vârful Lespezi se coboară aproximativ 30 de metri spre șaua ce separă Vârful Lespezi de Vârful Călțun, apoi se face dreapta pe un vâlcel la început. Se coboară pâna întâlniți o săritoare. Ea se și poate descățăra dar există și posibilitatea instalării unui rapel sau chiar două. În funcție de zăpadă puteți să găsiți pitoane pe peretele stâng al hornului. În partea inferioara a hornului panta scade dar atenție la ieșirea din horn, în funcție de zăpadă puteți întâlni porțiuni mari de zăpadă periculoasă, instabilă, sub formă de placi de vânt.
Observații:
-Traseul roz a mai fost parcurs ulterior premierei și de alte echipe: Mihai Sima-Dan Filip și Vlad Condratov-Valentin Chiriac.
-Nu am găsit informații detaliate despre dificultatea traseelor sau grade de dificultate propuse. În general specificul dificultății acestui perete este dat de trecerea unor pasaje relativ scurte și expunerea mai ridicată din cauza posibilităților mai reduse de amplasare a asigurărilor.
-Dacă aveți informații despre alte trasee realizate pe acest perete puteți să mi le comunicați pe mihnea@mihneaprundeanu.com si le voi adauga la topo.
Surse de informare:
info generale – http://mariananghel.blogspot.ro/2009/01/lespezi-clun-peretele-nordic.html
foto traseul roz – http://picasaweb.google.com/dan.filip/Caltun
RT și foto traseu orange – http://silvique.blogspot.com/2009/12/20091205-fagaras-peretele-nordic.html
foto traseul roz – https://picasaweb.google.com/toader.chiriac/PereteleNordicAlCaltunuluiFagaras#
RT și foto traseul galben (BPTL) – https://mihneaprundeanu.com/bptl-peretele-caltunului/
info traseul “8 martie” – http://eclimb.ro/topo.php?crt=171&n=Traseul_8_Martie
